în expedierile din această săptămână din biblioteca secretă, Dr.Oliver Tearle analizează semnificația unui citat shakespearian ciudat
să începem cu două corective la concepțiile greșite despre Romeo și Julieta.
în primul rând, când Julieta îl întreabă pe iubitul ei, Romeo, Romeo, De ce ești tu Romeo? desigur, ea nu-l întreabă unde este. ‘Wherehome’ înseamnă ‘de ce’: ‘whys și wherefores’ este o frază tautologică, deoarece whys și wherefores sunt aceleași. (Dacă vrem să fim pedanți, ‘de aceea’ înseamnă strict ‘pentru ce’ sau ‘pentru care’, dar aceasta înseamnă același lucru cu ‘de ce’ în majoritatea contextelor.)
în al doilea rând, așa-numita scenă de balcon din Romeo și Julieta era necunoscută publicului original al lui Shakespeare. În direcțiile scenice pentru Romeo și Julieta și așa-numita ‘scenă de balcon’ (Actul 2 scena 2), Shakespeare scrie că Julieta apare la o ‘fereastră’, dar nu menționează un balcon. Ar fi fost dificil pentru el să facă acest lucru, deoarece – poate surprinzător – Anglia elizabetană nu știa ce este un balcon.
după cum a remarcat Lois Leveen, când scriitorul de călătorii Iacobean Thomas Coryat a descris un balcon în 1611, el a atras atenția asupra cât de străin și exotic era un astfel de lucru pentru englezi la acea vreme. Scena balconului a fost cel mai probabil invenția lui Thomas Otway în 1679, când autorul Preserv ‘ D de la Veneția a luat Romeo și Julieta și și-a mutat acțiunea în Roma antică, retitulând piesa istoria și căderea lui Caius Marius. A fost extrem de popular și, deși versiunea lui Otway este în mare parte uitată acum, a lăsat o moștenire durabilă: ideea scenei balconului.
dar să ne întoarcem la prima dintre acestea: cea mai faimoasă linie din piesă, ‘o Romeo, Romeo, De ce ești tu Romeo? Cea mai citată replică a piesei face referire la disputa dintre cele două familii, ceea ce înseamnă că Romeo și Julieta nu pot fi împreună. Dar întrebarea Julietei este, când ne oprim și o luăm în considerare, mai mult decât puțin derutantă. Problema lui Romeo nu e prenumele, ci numele de familie, Montague. Cu siguranță, din moment ce ea îl place, Julieta este destul de mulțumit cu ‘Romeo’ ca el este – este familia lui, care sunt problema. Deci, de ce Julieta nu spune, ‘o Romeo, Romeo, De ce ești Montague? Sau poate, pentru a face poezia liniei puțin mai bună, ‘ o Romeo Montague, de ce ești tu Montague?’
au fost propuse soluții pentru această enigmă, dar niciuna nu este complet satisfăcătoare. Ca John Sutherland și Cedric Watts a pus-o în setul lor extrem de plăcută de eseuri literare încurcat unele dintre aspectele mai curioase ale pieselor lui Shakespeare, clasice Oxford World: Henry V, Criminal De Război? și alte puzzle-uri Shakespeare, cea mai faimoasă replică din Romeo și Julieta este, se pare, cea mai ilogică linie a piesei.’
într-adevăr, punerea liniei în contextul său imediat, Actul 2 scena 2, abia face lucrurile mai clare. Le face mai rău:
o Romeo, Romeo, De ce ești tu Romeo?
tăgăduiește-l pe tatăl tău și refuză-ți numele;
sau, dacă nu vrei, Jură-mi dragostea,
și nu voi mai fi Capulet.
Nu ‘Nu voi mai fi Julieta’: asta nu ar avea sens. Dar dacă nu, de ce ești tu Romeo?’
Julieta continuă să confirme că este mai degrabă numele de familie decât numele dat care este problema:
‘ dar numele tău este dușmanul meu;
tu ești tu însuți, deși nu un Montague.
ce este Montague? nu este nici mâna, nici piciorul,
nici brațul, nici fața, nici orice altă parte
aparținând unui om. O, să fie un alt nume!
ce este într-un nume? ceea ce numim un trandafir
cu orice alt nume ar mirosi la fel de dulce;
deci Romeo ar păstra acea dragă perfecțiune pe care o datorează
fără acest titlu.
‘deși nu un Montague’; ‘ ce este Montague? Acestea subliniază că Romeo fiind un Montague este problema. Și totuși, Julieta se întoarce imediat la numele său și vede și asta ca pe o problemă. După celelalte linii de renume mondial din această scenă ‘ ce este într-un nume? ceea ce noi numim un trandafir / de orice alt nume ar mirosi la fel de dulce’), Julieta merge pe ofensiva în cazul în care ‘Romeo’ este în cauză: ‘Deci, Romeo ar fi, dacă nu ar fi sunat Romeo …’
Sutherland și Watts încearcă să explice această ciudățenie argumentând că Julieta atrage atenția, chiar și subconștient, asupra arbitrarității semnelor sau cuvintelor și a relației lor pur convenționale cu lucrurile pe care le reprezintă.
(când obișnuiam să predau limba studenților englezi din primul an, modul în care am demonstrat-și i – am făcut să – și amintească-arbitraritatea tuturor semnelor a fost gândindu-mă la cuvintele englezești și franceze pentru lucrul cu ramuri și frunze acolo pe peluza campusului. Putem să-l numim copac, dar aceste patru litere înseamnă doar lucrul ramificat, deoarece vorbitorii de engleză urmează convenția conform căreia arborele va desemna lucrul ramificat; în Franța, ei nu recunosc acea convenție, folosind în schimb cele cinci litere, ‘arbre’ pentru a se referi la același obiect. Deci relația dintre cuvânt și lucru este complet ‘arbre-tree’ – adică arbitrară.)
am mult timp pentru ‘soluția’ lui Sutherland și Watts la acest puzzle. Dacă abordăm liniile Julietei dintr-o perspectivă pur rațională sau logică, ele nu au prea mult sens: ‘de aceea ești tu Romeo ‘ar trebui să citească’de aceea ești tu Montague’. Dar tocmai s-a întâlnit și s-a îndrăgostit pentru prima dată, cu un băiat care face parte din familia care este dușmanul jurat al familiei sale. Ea nu este ghidată de logica pură, ci de emoție – emoție conflictuală, dragoste luptând cu regret, pasiune luptând cu tristețe.
prin aceasta, nu vreau să spun că este atât de suprasolicitată emoțional încât nu are nici un sens: știm cu toții ce vrea să spună atunci când spune: ‘o Romeo, Romeo, de aceea ești tu Romeo’. În schimb, ea alege să-și elibereze tristețea asupra situației, nu atacându-i îngust numele de familie, ci atacând chiar faptul că el este atât Romeo băiatul pe care îl iubește, cât și Romeo din casa Montague. Ambele semnificații-pentru a urma interpretarea lui Sutherland și Watts inspirată de Saussure și Lacan – se referă la tânărul care stă în afara ferestrei ei, dar ea l-ar iubi la fel de mult dacă ar fi un băiat pe nume altceva. Numele ei înșiși și bagajele pe care le aduc cu ei sunt problema: de aici ‘de aceea ești tu Romeo’.
numele nu ar trebui să conteze: Montague, Romeo, Capulet, Julieta. Dar ea știe că da. Prin urmare, plângerea plângătoare din linia ei ‘o Romeo, Romeo, de aceea ești tu Romeo’. Dacă nu ar fi fost cunoscut sub numele de Romeo Montague, sau Romeo, pe scurt, și ar fi aparținut unei alte familii, ar fi fost încă tânărul care este. Și dragostea lor nu ar fi condamnată.
Oliver Tearle este autorul The Secret Library: A Book-Lovers’ Journey Through Curiosities of History 